Larve ,ttx şi pământ
3 participanți
Pagina 1 din 1
Larve ,ttx şi pământ
Salut tuturor ! În acest subiect aş vrea să vorbim despre larve(metoda lor de înţepare şi când sunt bune ele) , despre ttx(rolul lui în nadă şi unde se foloseşte) şi despre tipurile de pămînt tierre rivere şi tierre de somme, în ce condiţii se folosesc acestea. Aştept opinii
Claudiu97- Numarul mesajelor : 57
Localizare : Oradea
Ocupatia : Elev
Data de inscriere : 23/08/2011
Re: Larve ,ttx şi pământ
TTX-ul este un srot din germeni de porumb .
razvan10- Numarul mesajelor : 466
Localizare : Oradea
Ocupatia : elev
Data de inscriere : 08/07/2009
Re: Larve ,ttx şi pământ
Larva de namol, un subiect foarte interesant.
Este poate cea mai versatila momeala. Se preteaza in toate anotimpurile cat si la toti pestii.
De la rapitori, pana la salmonide.
Absolut toti pestii sunt interesati de aceasta minunata momeala.
Inteparea larvei, nu este obligatoriu ca larva prezentata ca si momeala sa fie neaparat intepata. Exista mai multe metode, care evita inteparea larvei. Fie din motivul simplu de deteriorare a larvei, fie din motivul de a folosii un buchet mai mare care se poate aseza dupa o oarecare indemanare mai repede la carlig, fie din motivul de a se folosii carlige mai robuste atunci cand este urmarit preponderent crapul, sau alte motive.
Apropo de crap, se pare ca in sistemul carpfishing, folosirea larvei a dat din ce in ce rezultate neasteptat de favorabile.
Personal am cautat si am gasit mai multe metode unice de a prezenta larva in diferite ipostaze.
Pamnturile, se cauta folosirea acestora ca si liant, sau ingreunator, sau culoare, cu scop mecanic, nu au alte valori demne de luat in considerare.
In cele mai dese situatii, pescarii cu mai putina experienta cauta a folosii produsele comerciale din gama pamanturilor.
Personal folosesc numai produse indigene pe care le gasesc in natura romaneasca. Foarte putine produse de acest gen lipsesc poate din litologia romaneasca.
Treaba mai importanta este in prepararea, conservarea si utilizarea lor.
Spre ex, Un pamant pe care il folosesc in prima faza ca si decolant pt fuili, ca tot a venit vorba despre larve, este pamantul de rau pe care il gasesc in albia raurilor dupa inundatii. Pe fundul zonelor cu ape linistite, dupa scaderea considerabila a debitului apei.
Trecem cu foarte mare usurinta pe langa aceste necesitati si nu le dam importanta cuvenita. Dar totul se invata.
Sa vedem de ce e bun acest pamant usor de recunoscut dupa aspectul sau de coaja crapata dupa uscarea naturala.
Aici se gasesc cele mai fine particule de argile ramase in suspensia apei si depuse in strat mai gros sau mai subtire. Acest amestec de particule are avantajul ca este deja foarte fin, foarte friabil si f usor de obtinut, poate cel mai important lucru este acela ca nu polueaza mediul inconjurator. O sita fina si totul e rezolvat.
Se pastreaza uscat, si la nevoie se inprastie peste ghemul de fuili acestea desfacandu-se foarte bine si repede. Fata de alti decolanti, acest decolant in momentul cand este umectat atat cat trebuie devine chiar colantul suficient de bun pt a transporta portii mici de viu pe locul pescuit cu rubeziana. Caderea portiei din astfel de nada, in apa, se face lent si este ideal pt a fi folosit in situatii de ape statatoare sau cu foarte slabi curenti.
Se pot folosii si pamanturi cu amestecuri diferite de argila si multe alte pamanturi rezultate din amestecuri dintre diverse argile, nisip, si parti ingreunatoare. De la bentonita pana la pietris, sunt agregate care pot da greutate nadei si mecanica diferita.
TTX-ul, este un rezid tehnologic f des folosit in amestecurile nadelor, are capacitati colante, umectat bine, de obicei se umecteaza cu o seara inainte de folosire si adaugat in nada uscata poate oferii un amestec cu capacitati colante diferite functie de compozitia nadei utilizate.
Eu evit folosirea acestui ingredient pe considerente personale.
Consider ca topicul ar putea fi desfacut cel putin in alte 3 topicuri, unul- larve, altul- pamanturi- altul ttx.
Astfel ai putea primii raspunsuri foarte punctuale la fiecare capitol in parte.
In mod cert exista si alte pareri, asta nu inseamna ca o parere poate fi universal valabila. Exista experiente si experiente, toate de necontestat.
Aici am dat cateva raspunsuri evazive.
Pt a da raspunsuri mai punctuale ar trebuii f mult timp si spatiu, si asa consider ca am ocupat destul de mult spatiu...
Sa vedem si alte pareri...
Este poate cea mai versatila momeala. Se preteaza in toate anotimpurile cat si la toti pestii.
De la rapitori, pana la salmonide.
Absolut toti pestii sunt interesati de aceasta minunata momeala.
Inteparea larvei, nu este obligatoriu ca larva prezentata ca si momeala sa fie neaparat intepata. Exista mai multe metode, care evita inteparea larvei. Fie din motivul simplu de deteriorare a larvei, fie din motivul de a folosii un buchet mai mare care se poate aseza dupa o oarecare indemanare mai repede la carlig, fie din motivul de a se folosii carlige mai robuste atunci cand este urmarit preponderent crapul, sau alte motive.
Apropo de crap, se pare ca in sistemul carpfishing, folosirea larvei a dat din ce in ce rezultate neasteptat de favorabile.
Personal am cautat si am gasit mai multe metode unice de a prezenta larva in diferite ipostaze.
Pamnturile, se cauta folosirea acestora ca si liant, sau ingreunator, sau culoare, cu scop mecanic, nu au alte valori demne de luat in considerare.
In cele mai dese situatii, pescarii cu mai putina experienta cauta a folosii produsele comerciale din gama pamanturilor.
Personal folosesc numai produse indigene pe care le gasesc in natura romaneasca. Foarte putine produse de acest gen lipsesc poate din litologia romaneasca.
Treaba mai importanta este in prepararea, conservarea si utilizarea lor.
Spre ex, Un pamant pe care il folosesc in prima faza ca si decolant pt fuili, ca tot a venit vorba despre larve, este pamantul de rau pe care il gasesc in albia raurilor dupa inundatii. Pe fundul zonelor cu ape linistite, dupa scaderea considerabila a debitului apei.
Trecem cu foarte mare usurinta pe langa aceste necesitati si nu le dam importanta cuvenita. Dar totul se invata.
Sa vedem de ce e bun acest pamant usor de recunoscut dupa aspectul sau de coaja crapata dupa uscarea naturala.
Aici se gasesc cele mai fine particule de argile ramase in suspensia apei si depuse in strat mai gros sau mai subtire. Acest amestec de particule are avantajul ca este deja foarte fin, foarte friabil si f usor de obtinut, poate cel mai important lucru este acela ca nu polueaza mediul inconjurator. O sita fina si totul e rezolvat.
Se pastreaza uscat, si la nevoie se inprastie peste ghemul de fuili acestea desfacandu-se foarte bine si repede. Fata de alti decolanti, acest decolant in momentul cand este umectat atat cat trebuie devine chiar colantul suficient de bun pt a transporta portii mici de viu pe locul pescuit cu rubeziana. Caderea portiei din astfel de nada, in apa, se face lent si este ideal pt a fi folosit in situatii de ape statatoare sau cu foarte slabi curenti.
Se pot folosii si pamanturi cu amestecuri diferite de argila si multe alte pamanturi rezultate din amestecuri dintre diverse argile, nisip, si parti ingreunatoare. De la bentonita pana la pietris, sunt agregate care pot da greutate nadei si mecanica diferita.
TTX-ul, este un rezid tehnologic f des folosit in amestecurile nadelor, are capacitati colante, umectat bine, de obicei se umecteaza cu o seara inainte de folosire si adaugat in nada uscata poate oferii un amestec cu capacitati colante diferite functie de compozitia nadei utilizate.
Eu evit folosirea acestui ingredient pe considerente personale.
Consider ca topicul ar putea fi desfacut cel putin in alte 3 topicuri, unul- larve, altul- pamanturi- altul ttx.
Astfel ai putea primii raspunsuri foarte punctuale la fiecare capitol in parte.
In mod cert exista si alte pareri, asta nu inseamna ca o parere poate fi universal valabila. Exista experiente si experiente, toate de necontestat.
Aici am dat cateva raspunsuri evazive.
Pt a da raspunsuri mai punctuale ar trebuii f mult timp si spatiu, si asa consider ca am ocupat destul de mult spatiu...
Sa vedem si alte pareri...
dady- Numarul mesajelor : 59
Localizare : rm.valcea
Ocupatia : pescar
Data de inscriere : 20/10/2011
Subiecte similare
» UNDE,CAND,CE A-TI PRINS SI CU CE, LA ULTIMA PARTIDA DE PESCUIT
» Larve de libelula
» Larve în oradea
» Larve de libelula
» Larve în oradea
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|